De ce iubim cărțile? Pentru că fiecare ființă în parte are nevoie de divin, de speranță și zâmbet, de vise ce pot deveni realitate, de zbor neînfrânt, de mulțimea sfaturilor parfumate în experiențe de viață regeneratoare, de joc, de lacrimi de bucurie și lacrimi de căință. 

Cărțile au viață în ele și sunt la fel de reale ca ființele umane. Filele lor știu când să tacă și când să ne vorbească. Știu când să ne mustre și când să ne încurajeze. Totul depinde de cititor. 

Deși par doar niște obiecte decorative, cărțile sunt însuflețite de viață. Tocmai din aceste motive sunt foarte atentă la cărțile care se află pe rafturile bibliotecii mele. 

Nu îmi amintesc de vreo perioadă din viața mea în care să fi ignorat cărțile. Le-am iubit de mic copil. Întotdeauna când merg la cineva în vizită mă holbez să văd dacă are o bibliotecă cu cărți. Poate părea nepoliticoasă curiozitatea mea, dar nu mă pot abține. Am crescut printre cărți și am depășit stadiul de copil cu ele în mână. Cărțile mi-au marcat fiecare etapă a vieți. Dacă în copilărie eram pasionată de tot ce începea cu: ”a fost o dată ca niciodată”, acum, nu mai iubesc cărțile pentru că pot visa cu ele în mână la o lume mai bună, iubesc cărțile pentru că în ele am descoperit puterea cuvintelor. Unele cărți m-au determinat să-mi schimb radical stilul de viață.  M-au provocat să i-au decizii noi și să cred în potențialul pe care L-a așezat Dumnezeu în mine. 

Dacă înainte cumpăram cărți de dragul de a citi ceva nou, sau din dorința de a cunoaște un scriitor nou, fie el contemporan sau clasic, acum am foarte mare grijă la cărțile ce ajung în biblioteca mea. Am început să citesc mai puține romane, ci mai multă literatură devoțională. Genul acesta de literatură mă provoacă zilnic să-mi confrunt credința cu adevărurile Scripturii, mă motivează să depășesc stagiul de creștin static și să trăiesc o viață fără compromisuri. 

Fenomenul tehnologiei digitale a adus cu sine o serie de schimbări pozitive, dar și negative. La ora actuală sunt sute de oameni ce nu mai citesc, și tot mai mulți oameni se debarasează de cărți, aruncându-le la coșul de gunoi. 

Cu toate acestea, cărțile și-au păstrat și astăzi frumusețea și farmecul lor.

Din punctul meu de vedere o casă fără cărții este precum un vapor fără cârmă.